Legendele locului

1. Michel Friedrich Wultschner — primarul care a hotărât destinul

În anul 1790, Michel Friedrich Wultschner devine primar al Sighișoarei. Casa Taschler — construită în 1676 — făcea deja parte din inventarul patrician al cetății, dar Wultschner este cel care îi consolidează poziția în viața comunității săsești.

Sub primăriatul său, casa a găzduit întâlniri ale Consiliului Magistral, cina diplomatică cu emisarii Curții imperiale habsburgice și mai târziu — primele discuții despre statutul Sighișoarei în Marele Principat al Transilvaniei. Camerele de la etaj, astăzi camerele Aurarilor și Croitorilor, se spune că au păstrat sigiliul personal al lui Wultschner până la sfârșitul secolului XIX.

2. Copiii din Hameln — pierduți, regăsiți la Sighișoara

O legendă transmisă oral în comunitatea săsească spune că cei 130 de copii dispăruți din Hameln (Germania) în anul 1284, urmând cântecul Flautistului Înstrăinat, ar fi reapărut peste decenii în… Transilvania.

Folclorul săsesc plasează un grup dintre ei la Sighișoara, contribuind la repopularea cetății după marea molimă din 1240. Cronicile menționează „copii cu nume nemțesc, cu obiceiuri pe care nimeni nu le cunoaște” care fondează prima breaslă a Țesătorilor din Sighișoara.

Pe fațada uneia dintre casele din apropierea pieței Hermann Oberth — la mai puțin de 200 m de Taschler Haus — se păstrează o inscripție gotică pe jumătate ștearsă: „Hier kommen die Kinder von Hameln” (Aici vin copiii din Hameln).

3. Vlad Țepeș — născut la 200 m de Taschler Haus

În anul 1431, în Casa Dracul (Piața Cetății nr. 5), la doar 200 de metri de unde se va construi Taschler Haus 245 de ani mai târziu, se naște Vlad Țepeș (Vlad III Drăculea) — viitorul domn al Țării Românești și omul care va inspira mitul Dracula al lui Bram Stoker.

Tatăl său, Vlad II Dracul, locuia atunci în Sighișoara ca pretendent la tronul muntean, sub protecția împăratului Sigismund de Luxemburg. Familia Taschler — pe atunci tăbăcari în prosperitate — făcea comerț cu pielăria fină, exact tipul de marfă pe care curtea lui Dracul îl achiziționa pentru harnașamente și echipament militar.

O legendă spune că primele cizme primite de copilul Vlad ar fi fost cusute de un meșter Täschner. Același nume al familiei care a dat numele casei.

4. Sfânta Margareta — martira și protectoarea breslelor

Biserica din Deal a Sighișoarei, ridicată în secolul XIV pe vârful dealului cetății, este dedicată Sfintei Margareta de Antiochia — martiră a primului secol, protectoarea breslelor meșteșugărești săsești.

Conform tradiției, fiecare breaslă din Sighișoara își avea relicva sa: Tăbăcarii păstrau un fragment de pânză din rochia martirei, Aurarii un nasture filigranat (presupus din locul martirajului), iar Croitorii o cusătură rituală păstrată în atriumul bisericii.

Pe 20 iulie, ziua Sfintei Margareta, breslele convergeau cu sigiliile lor către piața din fața cetății — exact zona unde se află astăzi Taschler Haus. Casa, fiind a unei familii Tăbăcare, deținea propriul stindard al breslei, ridicat în această zi pe stâlpul din fața porții. Stindardul s-a păstrat până în 1941, când a fost donat muzeului din Brașov.

5. Tezaurul ascuns al breslelor — o legendă rămasă fără răspuns

În 1849, în plină Revoluție Maghiară, autoritățile cetății Sighișoara cer ascunderea de urgență a tezaurelor breslelor — sigilii de aur, registre cu peceți, monede din colecția patriciană, manuscrise gotice.

Tradiția săsească spune că tezaurul a fost distribuit în zece case patriciene ale cetății, fiecare păzind un singur cufăr fără să cunoască celelalte locații. Casa Taschler ar fi păstrat cufărul Tăbăcarilor în beciul boltit de sub atrium — același beci pe care îl folosim astăzi pentru depozitarea vinurilor de casă.

În 1918, după Marea Unire, ar fi trebuit ca cele zece cufere să fie redescoperite. Doar șapte au fost recuperate. Trei rămân până astăzi necunoscute. Familia Taschler nu a confirmat sau infirmat niciodată dacă mai există ceva sub bârnele beciului — dar ușa veche cu cele trei broaște, încă funcțională, sugerează că nu totul a fost spus.

Notă: Toate legendele sunt elemente de patrimoniu oral săsesc, transmise prin generații. Pentru documentarea istorică riguroasă, consultă Arhivele Naționale Sighișoara și Muzeul de Istorie din Turnul cu Ceas.